Ce aflam de la BNR in legatura cu creantele? (I)
In ultimul numar al revistei „Magazin Istoric” (nr. 45) sunt publicate doua articole scrise de dr. Brindusa Costache, sefa serviciului Arhiva din BNR si de prof. univ. dr. Victor Axenciuc pe urma dezbaterii din luna martie 2012 sub egida Consiliului de Administratie al BNR, sectia de stiinte economice, juridice si sociologice a Academiei Romane si grupul de cercetare din cadrul BNR, care au dezbatut problema stadiului relatiilor economice romano-germane de la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial.
Doresc sa multumesc celor doi cercetatori pentru efortul lor de a gasi explicatii aproape de realitate (sau mai degraba pe masura acceptantei organizatorului acestui eveniment, BNR), mai ales ca tematica reuniunii este de fapt un raspuns la intrebarile directe si punctuale pe care le-am formulat BNR in scrisoarea publica din 22 februarie 2012 si la care nu am primit nici pana acum un raspuns.
Este remarcabil faptul ca ambii autori confirma existenta creantei asupra Germaniei la Casa de Compensatie de aproximativ 1 miliard de RM la sfarsitul anului 1944, fapt ce constituie un mare progres fata de discretia remarcabila a acestei institutii in ultimii doi ani. Autorii incearca sa explice ca ar fi existat credite din partea Germaniei care ar fi compensat in mare parte soldul activ al Romaniei de la Casa de Compensatie, pana la o suma considerata de autoritatile din 1947 ca fiind o „creanta nesigura asupra strainatatii”. Sub egida acestei concluzii „politic corecte”, de fapt apartinand BNR, sta si titlul celei de a doua comunicari, intitulata „Solduri echivalente”.
Surprinde faptul ca ambii autori citeaza de nenumarate ori articolul 28 al Tratatului de Pace de la Paris (TPP), insa fara sa precizeze care punctul esential al acestui articol din tratat, de parca comunicarile ar fi fost scrise dupa exigenta mandatarului si nu dupa regulile logicii. In treisprezece pagini autorii nu explica daca prin acest articol Romania a renuntat sau nu la un drept dobandit inainte de 1 septembrie 1939. Dat fiind faptul ca derularea platilor dintre Germania si Romania a fost in baza Acordului de Plati din 1936 (AP), acest acord nu cade sub incidenta TPP, care prevede explicit ca Romania nu renunta la pretentii rezultand din contracte si alte obligatii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum si din drepturi dobandite inainte de aceeasi data. In urmatoarea propozitie citim ca „aceasta renuntare va fi considerata ca ingloband creantele…”. Pronumele demonstrativ la inceputul propozitiei „aceasta” se refera la propozitia precedenta in care se explica conditiile renuntarii. Efectele juridice ale AP din 1936 sunt fara indoiala drepturi si pretentii dobandite dinainte de 1 septembrie 1939 si ca urmare excluse de la renuntarea la pretentii impotriva Germaniei, care se refera doar la angajamente din timpul razboiului. Mentionarea repetata a articolului 28 al TPP de catre cei doi autori nu poate schimba sensul tratatului si nici nu aduce lumina in problema creantelor. Formularea aliniatului 4 din articolul 28 cu precizarea renuntarii Romaniei la pretentii impotriva Germaniei si a fixarii datei de 8 mai 1945 (ziua de armistitiu a Reichului) pentru scadenta pretentiilor face ca urmare lucrurile cat se poate de clare.
Una dintre cele doua comunicari mentioneaza un document nerelevant si pe care il intituleaza gresit, respectiv confunda AP cu Tratatul pentru Promovarea Raporturilor Economice intre Germania si Romania si il numeste „Tratat de strangere a raporturilor economice … Este doar un detaliu care evidentiaza maniera expeditiva, superficiala, de tratare a acestei probleme la o dezbatere stiintifica pusa sub egida BNR in prestigioasa incinta a Academiei Romane. Tratatul cu nume rastalmacit la care se refera autorul textului „Solduri echivalente”, cuprinde doar cinci articole si este un document cadru care in articolul IV precizeaza ca pentru executarea tratatului, ”platile de efectuat de catre Germania in Romania si invers se fac conform actualelor dispozitii generale ale Acordului de Plati din 1936.”
Asupra celor doua comunicari prezentate sub egida BNR voi reveni intr-un alt articol.
Sursa: www.corectnews.com
