Textul de față este un fragment din cartea Elveția: un model pentru România, semnată de Radu Golban și Mihaela Brîndușa Tudose, apărută la Editura Economică, București, 2014.
REGLEMENTĂRI CONSTITUȚIONALE PRIVIND SISTEMUL FISCAL ELVEȚIAN.Ne propunem să identificăm cele trei coordonate ale sistemului fiscal elvețian: fiscalitatea, subiecții fiscali și interacțiunile dintre ei.
Prima precizare care se impune este aceea că sistemul fiscal elvețian este organizat pe două niveluri: confederație, pe de o parte, și cantoane și comune (municipalități), pe de altă parte. Deoarece fiecare din cele 26 de cantoane (semicantoane) are legi fiscale proprii, iar cele 2.600 de administrații locale (corespunzător structurii comunale) au dreptul de a stabili autonom cotele aferente impozitelor percepute în raza lor teritorială, sarcina fiscală (stabilită asupra veniturilor și averilor) este foarte diferită.
Pentru echilibrarea sarcinii fiscale la nivel de confederație, mozaicul sistemului fiscal elvețian este riguros reglementat de Constituție (Capitolul 3, articolele 126÷135)1.
Tabelul 1
Reglementări fiscale constituționale
| Elemente fiscale | Structura internă |
| Impozite directe | – impozitul pe veniturile persoanelor fizice |
| – impozitul pe profit | |
| TVA | – cota normală |
| – cota redusă | |
| Impozite speciale pe consum | – tutun brut și tutun prelucrat |
| – băuturi distilate | |
| – bere | |
| – autovehicule și piese componente | |
| – petrol, alte uleiuri minerale, gaze naturale, produse rezultate din rafinarea acestora și carburanți | |
| Taxă de timbru și impozit anticipat | – taxă de timbru |
| – impozit anticipat | |
| Taxe vamale | – taxele vamale și alte redevențe încasate la vamă pentru transportul de mărfuri |
Sursa: Prelucrare proprie, conform Constituției.
Limite constituționale în materie de impozitare
Sursa: Economistul.Ro
Lasă un răspuns
Want to join the discussion?Feel free to contribute!