DE CE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI REFUZĂ RELOCAREA AMBASADEI LA IERUSALIM?
Guvernul român și biroul președintelui, România are șansa de a sfida politica UE față de Israel într-o manieră responsabilă.
Cum poate să fie un prieten al Israelului, președintele României, Klaus Werner Iohannis, care de 23 de ani a fost, de asemenea, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, care se pretinde a fi succesorul legal al unei foste organizații naziste?
Este subiectul abordat de publicaţia israeliană The Jerusalem Post. Autorul articolului, Radu Golban, are o diplomă de doctor în economie, este cetățean român și german, editorialist pentru Cotidianul, mai scrie publicaţia.
Citiţi mai jos, articolul integral, aşa cum a apărut el în jspost.com.
„Cum poate să fie un prieten al Israelului, președintele României, Klaus Werner Iohannis, care de 23 de ani a fost, de asemenea, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, care se pretinde a fi succesorul legal al unei foste organizații naziste?
Vinerea trecută, Iohannis și-a exprimat opoziția față de propunerea guvernului de a muta ambasada țării la Ierusalim.
Angajamentul său față de cauzele pro-evreiești este remarcabilă. După ce a fost ales, s-a implicat pentru prima dată pe 27 ianuarie 2016, de Ziua Internațională a Holocaustului, când a susținut evenimentul intitulat „Cu fața, în spatele sârmelor ghimpate: Deportarea etnicilor germani în URSS”.
Ca să nu mai vorbim că, în 2016, România preluase președinția Alianței Internaționale de Remembrance a Holocaustului.
Această comemorare a suferințelor autorilor războiului care au fost deportați din România în URSS, la această dată, au creat o echivalență falsă între făptuitori și victime și, de fapt, au ignorat Holocaustul.
În timpul mandatului său de șef al Forumului Democrat al Germanilor din România, am fost martorii restabilirii în România, de fapt și de drept, a unei organizații naziste care a fost desființată în 1944 pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de statul român în cadrul tratatelor de pace la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Această reabilitare legală a unui grup pro-hitlerist poate avea consecințe deosebit de grave, nu numai pentru supremația legii în România, ci și pentru ordinea juridică internațională, bazată pe tratatele care au pus capăt conflagrației globale.
În studiile de la Nürnberg, „Grupul Etnic German” a fost clasificat drept o organizație fascistă vinovată de sprijinirea războiului lui Hitler, inclusiv în ceea ce privește Holocaustul. „Grupul Etnic German” a fost dizolvat în 1944 și a fost interzisă reînființarea acestuia ca urmare a obligațiilor asumate de guvernul român în temeiul Acordului de armistițiu încheiat cu aliații (articolul 15 din acord).
Preocupările legate de consecințele juridice și politice la nivel național și internațional ale deciziei României de a recunoaște un grup etnic, actualmente cunoscut sub denumirea de „Forumul Democrat al Germanilor din România” ca „succesor în drepturi al Grupului Etnic German” sunt extrem de controversate . În timp ce Procuratura Română a făcut apel la decizia instanței de a recunoaște organizația condusă de Iohannis drept „succesorul în drepturi al Grupului Etnic German” și a susținut că hotărârea atacată încalcă Acordul de Armistițiu semnat în 1944, președintele român este mândru, cu siguranță, de mutarea sa istorică.
Este destul de uimitor faptul că aceeași persoană, Iohannis, care ignoră legile publice internaționale, își exprimă acum rezervele privind mutarea ambasadei române la Ierusalim, citând surse și principii ale ONU, de care nu i-a păsat niciodată.
Ipocrizia sa a ajuns acum la un nou nivel, în detrimentul Israelului, al României și al prieteniei solide dintre cele două țări.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că un președinte care a păstrat postul ambasadorului în Israel vacant în ultimii doi ani este puțin probabil să arate vreun interes într-un parteneriat solid cu Ierusalimul.
Indiferent de tensiunile politice interne dintre guvernul român și biroul președintelui, România are șansa de a sfida politica UE față de Israel într-o manieră responsabilă prin relocalizarea ambasadei sale la Ierusalim. Israelul, o țară cu o profundă conștientizare a istoriei, nu are nevoie de lecții în principiile internaționale publice de la cei care refuză să fie adevărații săi prieteni. Nu în ultimul rând, un politician care a făcut, direct sau indirect, eforturi de a rescrie istoria nazistă într-o manieră toxică, discriminatorie și ilegală ar trebui cel puțin să aibă măcar decența de a păstra liniștea în chestiuni legate de o cauză israeliană.
Autorul, care are o diplomă de doctor în economie, este cetățean român și german, editorialist pentru Cotidianul (București / România).“
Articol publicat in Cotidianul
