Aprecierea uriașă din ultima săptămână a francului elvețian a generat imense cozi la granița dintre Țara Cantoanelor și Germania, elvețienii profitând de acest lucru pentru a merge la cumpărături în zona euro. La polul opus, se află zecii de mii de europeni, printre care 75.000 de români care au credite bancare în moneda elvețiană și au fost puternic afectați de creșterea sa. În acest context, economistul român, dr. Radu Golban, ce locuiește în Elveția de 12 ani, a explicat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro rațiunile politico-economice ce ar putea sta la baza deciziei de renunţare la aşa-numitul plafon valutar care impunea ca francul elveţian să fie ţinută la un curs minim de 1,2 franci pe euro.
“În primul rând, fluxul de persoane de la frontiera elvetiano-germană este determinată de deprecierea cu 30% a euro, fenomen generat de diferența de TVA dintre Elveția (8%) și Germania (19%) precum și de diferența cumulată la schimbul valutar franc elvețian-euro. Totodată, Banca Națională a Elveției a precizat că în luna ianuarie activele băncilor comerciale sunt aceleași ca cele de dinaintea eliminării plafonului valutar (aproximativ 10 miliarde de franci elvețieni)”, a specificat dr. Golban. Cât despre faptul că s-a creat un trafic intens la granița dintre Elveția și Germania, și nu același lucru s-a întâmplat la frontierele cu Italia, Franța sau Austria, economistul român a explicat că legăturile comerciale dintre elvețieni și germani sunt mai puternice, și în plus, puterea de cumpărare este mult mai mare în nordul țării”.
Dr. Radu Golban consideră că “motivul Băncii Centrale al Elveției de eliminare a plafonului valutar nu a fost determinat de o presiune a cursului de schimb, deoarece dacă ar fi avut de-a face cu o astfel de problemă, ea ar trebuit să se resimtă la nivelul fluxurilor de capital”. În opinia economistului, decizia Băncii Centrale elvețiene are în spate motive politice. “Decizia, cum spuneam, nu a fost reprezentată de presiunea cursului de schimb, ci de dorința de a decupla politica monetară de un eventual efect negativ al alegerilor generale din Grecia. Vorbim despre o încredere față de spațiul de euro și de un posibil guvern Alexis Tsipras în Grecia, care și-a manifestat dorința de a renegocia datoriile elene. Or, modul în care Grecia va ajunge la o gură de oxigen, va afecta politicile monetare. Astfel, discutăm despre o poziție prudentă în raport cu evoluțiile politice din Grecia”.
Totodată, dr. Golban a subliniat că platforma de politică monetară în care ne aflăm s-a schimbat radical. “Istoric vorbind, Banca Elveției a urmărit tot timpul să aibă o rată fixă de schimb cu marca germană, însă în cazul euro, oscilațiile de pe scena politică sunt impredictibile și pot avea consecințe asupra sistemului monetar”.
Reamintim că la finalul săptămânii trecute cursul francului elvețian a atins valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri. Ieri, Banca Națională a României a anunțat că francul elvețian a atins la cursul valutar un nou maxim istoric – 1,1%, la 4,4716 lei. Dateleoferite publicității de către BNR arată că România are 75.000 de persoane datornice în CHF care însumează 2,5 miliarde EUR (o medie de 33.000 EUR/ debitor).
Economistul Radu Golban s-a născut la Timișoara în 1973, iar 15 ani mai târziu a emigrat în Germania. Din 2003 locuiește în Elveția. Este absolvent al Universității „Albert-Ludwigs” din Freiburg, Germania, Facultatea de Filozofie, specializarea: Politica științifică și drept, dar și a unui programului de masterat în Studii Europene Avansate al Institutului European al Universității din Basel, Elvetia. Este doctor în economice, absolvent al programului doctoral al Universității de Vest din Timișoara, fiind specializat în domeniul integrării europene.
Sursa: CaleaEuropena.ro
Lasă un răspuns
Want to join the discussion?Feel free to contribute!