Moș Crăciunul ruso-german

Zilele trecute presedintele Rusiei, Vladimir Putin l-a gratiat pe fostul magnat Mihail Hodorkovski. Eliberarea din puscariei a miliardarului de odinioara, cu noua luni inainte de termen, este prezentata in presa germana ca un succes real al diplomatiei discrete a Germaniei. Indata ajuns la Berlin, Hodorkovski multumeste cancelarului german, Angela Merkel si fostului ministru de externe al Germaniei, Hans-Dietrich Genscher pentru modul cum au actionat in vederea eliberarii sale.

Acest gest nobil in preajma sarbatorilor de iarna este echivalent cu infaptuirea de minuni politice ale realesului cancelar de la Berlin. Dupa strategia calauzitoare a juristului si filozofului german Carl Schmitt, din anii intunecati ai Europei, infaptuirea puterii führerului consta si in desavarsirea unor fapte ilustre dupa model biblic. Intelepciunile „teologiei politice” a lui Carl Schmitt
sunt asadar colindele cabinetului Merkel III la portile unei Europe ravasite.
Interventia Germaniei pentru gratierea fostului om de afaceri rus este considerata, in presa germana, drept dovada a unei relatii germano-ruse mult mai bune decat a oricarei alte mari puteri. Cei doi hegemoni ai spatiului euro-asiatic, Germania si Rusia, legati nu doar printr-un gazoduct exclusivist, au format, mai recent, un cor de colindatori acapella venerand, niste icoane de
dezidenti de la Snowden,Timosenko si Hodorkovski. Strategia de a ne prezenta latura blanda si umana a celor doi conducatori de la Berlin si Moscova este pe masura anotimpului festiv si, atat in folosul unei imagini nobile a unui ursulet, Vladimir Putin la Berlin, cat si a lui Merkel in cojoc de Mos Craciun.

Dar ce intelegem noi din aceaste colinde? Din antecamera vreunui salon secret de negocieri germano-rusesti nu deslusim ca raportul de maine „MCV”, astazi numit „Raportul privind Mecanismul de Cooperare si Verificare” va fi raportul „Merkel cu Vladimir”. Obisnuiti cu lozinci politice prin care ne manifestam supusenia vom scanda, probabil, in viitor, „Merkel si poporul rus, libertate ne-a adus”. Pentru noi, la periferia Europei, acest cadou de Craciun ruso-german ne arata ca degeaba fugim de rusi spre vest, ca odata ce am facut inconjurul lumii, prin Washinton si Kandahar tot in bratele Moscovei vom ajunge, insa de data aceasta printr-un intermediar mai marinimos dupa chipul si asemnarea cancelarului german.

Preocupati mereu de a ne integra in Europa, indiferent de pret si sacrificiu, chiar pana la desfigurarea nationala, izvoraste atat din dorinta fireasca de face parte de sfera occidentala a Europei, dar si din teama de a ne proteja de Rusia.
Romania face de peste saptezeci de ani experienta unui stat scindat pe urma protocolului secret al tratatului de prieteniei germano-rus, cunoscut sub numele de pact Molotov-Ribbentrop. Faptul ca in numele unei aliante anti-bolseviste cu Germania am pierdut candva datorita unei prietenii de alte ratiuni germano-ruse, o treime din suprafata tarii pare sa nu fie de ajuns ca indemn la prudenta in privinta asteptarilor noastre la protectie a integritatii teritoriale din partea Europei.

Dar care pot fi asteptarile juste ale romanilor la anul care vine si la prietenia germano-rusa, indiferent pe care parte a baricadelor s-ar afla? Romanii pot conta pe un efort a Germaniei de a integra Moldova in UE sugerandu-ne ca unificare, pe
romaneste, inseamana altceva decat pe nemteste. Pseudo-dezidentii nostri cu veleitati oligarhice pot avea speranta ca faptelor lor incompatibile cu normele statului de drept vor fi iertate daca semneaza un contract cu Gazpromul, precum
l-a semnat protejata Berlinului, Iulia Timosenko. Ei pot miza pe faptul ca, desi coruptia se pedepseste in mod arbitrar, in functie de simpatia si utilizarea politica de catre hegemon a imaginii lor de dezident. Atunci cand devii un pion al unui inters ascuns, indiferent care a fost punctul de acuzatie intr-un proces de coruptie, te va numi revolutionar „pasnic” precum l-au numit nemtii pe Hodorkovski sau doar „porticaliu” dupa culoare de supusenie la Kiev sau Bucuresti.”

Articol publicat in cotidianul.ro
Poza preluata de pe Wikipedia.

1 răspunde
  1. cogetoergosum
    cogetoergosum says:

    Excelent articolul si analiza.Pentru a fi un popor civilizat,prosper si fericit nu romanii trebuie sa fie ca norvegienii,danezii,elvetienii ci LEGILE si INSTITUTILE trebuie sa fie ca la ei mai ales in SANATATE,FISCALITATE,EDUCATIE,CULTURA,ADMINISTRATIE,etc.CONSILILE VALORILOR OCUPATIONALE sa se formeze pe langa toate Primariile din Comune si Orase din cate un reprezentant eminent a fiecarei bresle ce vor fi neremunerati.Dintre ei se va alege Primarul,Viceprimarul,Seriful,etc.Politizarea excesiva a societatii romanesti nu face decat sa dezbine si sa saraceasca acest popor.De la talpa tarii trebuie sa se schmbe aceasta stare de fapt.

Comentariile sunt închise.