Un „modem“ pentru supraomul eco-responsabil și partizan al dreptății sociale

În arhivele Casei Albe există un studiu strategic de 482 de pagini, publicat în 2002, pe tema tehnologiilor convergente (NBICS1) din domeniul științelor vieții, nanoștiințelor, științelor informației, științelor cognitive și al celor sociale, studiu care face să înmugurească speranța că vaccinurile folosite în prezent pentru combaterea pandemiei ar putea să rezolve aproape toate problemele globale. Această lucrare științifică, care nu are absolut nimic din stilul literaturii SF, i-ar copleși cu sentimente de inferioritate, făcându-i să se lase păgubași, chiar și pe cei mai înzestrați autori de literatură fantastică.

Într-un capitol intitulat „Improving human health and physical capabilities“2 [Ameliorarea sănătății umane și a capacităților fizice], echipa de savanți detaliază nu numai modul în care terapia genică modernă ajută la consolidarea unei cercetări atractive economic pentru giganții farmaceutici sau pentru o serie întreagă de ramuri ale biotehnologiei, ci și felul cum vaccinurile cu vector viral bazate pe mARN și ADN își fac intrarea în câmpul revoluționar al terapiei genice, susceptibilă de a prelungi viața. Explicațiile detaliate despre modul de funcționare a unor asemenea vaccinuri sunt atât de convingătoare și de solid fundamentate, încât s-ar zice că nu mai avem niciun motiv să ne pierdem vremea cu scepticii plicticoși care se împotrivesc vaccinurilor, atrăgând neobosit atenția asupra penuriei de cercetări în acest domeniu. Tot astfel, s-ar crede că marile concerne farmaceutice nu mai trebuie să dezvăluie originea reală a acestei strategii de vaccinare și să argumenteze iar și iar că elaborarea acestor vaccinuri a dat, chipurile, rezultate notabile în oncologie. Dacă privim vaccinurile – salutare acum, în pandemie – în contextul general al studiului sus-amintit, deci sub aspectul contopirii dintre om și mașină, înțelegem limpede că ele aduc foloase mult mai mari decât cele cu care se laudă inițiatorii strategiilor de vaccinare implementate de guvernele lumii și atât de prost marketate.

Mai ales datorită faptului că provine din arhivele administrației Obama, acest studiu oferă mai degrabă un argument solid în favoarea campaniei de vaccinare. Îmbinarea și interacțiunea dintre disciplinele NBICS servesc, ce-i drept – deși mai degrabă în treacăt –, la combaterea virusurilor; în primul rând însă, ele vizează făurirea unui supraom adaptat biologic și interconectat prin intermediul undelor electromagnetice, ale cărui consum și output celular sunt supravegheate atent cu ajutorul nanotehnologiei, supraveghere menită să asigure și să întrețină o existență ameliorată în armonie cu mediul înconjurător.3

Nu numai că apropierea dintre aceste ramuri ar fi favorabilă – conform principiului NBICS – sănătății și ecologiei, așa cum arată autorii; în plus, ea ar soluționa accesul inegal la educația școlară4. Cunoașterea și informațiile ar putea fi transmise direct creierului, în timp ce conexiunile ar face posibil accesul în timp real la baze de date informaționale. Elevii n-ar mai merge la școală decât pentru a se amuza, întrucât acumularea de cunoștințe s-ar realiza fără eforturi de învățare. Ce bucurie că, după un an în care școlile au fost închise, s-a gândit cineva și la tânăra generație!

Până și pasionații de retorică își pot pune speranțele – prin convergența NBICS – în apariția unei noi forme de limbaj nonverbal, care, fără să mai necesite efortul de a căuta cuvântul potrivit, ar transmite percepțiile vizuale sau intențiile direct către celulele cerebrale, dincolo de orice barieră lingvistică. Limbajul, pe care pragmaticii evoluției îl consideră perimat, a devenit la fel de inutil ca homo sapiens, a cărui depășire este necesară. Modelarea biologică a limbajului ca unificare a lingvisticii computerizate și a biochimiei5 face ca filologia tradițională să pară o găină jumulită și letargică. Metoda care promite să depășească barierele lingvistice are potențialul de a nivela vocabularul determinat de mediul social și de educație, dar numai cu condiția ca accesul la viitoarele aplicații de învățare a limbilor străine să nu depindă de apartenența la un anumit strat social. Dar, pentru a sesiza nedreptatea inerentă diferențelor de clasă și pentru a ne revolta împotriva lor, avem nevoie de o percepție emancipată, care, probabil prin componenta cognitivă din sistemul NBICS, ar fi plivită genetic, ca buruienile. În acest context, Klaus Schwab are dreptate, pesemne, să afirme că riscul tulburărilor sociale ar crește în absența unui great reset.6 Un nou început care – în caz că va duce la vindecarea a numeroase afecțiuni, între care maladia Alzheimer, cancerul și boala Parkinson – va facilita, în mod accesoriu, și controlul gândurilor.

Guvernul canadian a creat un concept mai ușor de înțeles pentru această contopire: e vorba de Exploring Biodigital Convergence [cercetarea convergenței biodigitale].7 Tocmai Canada, această țară atât de civilizată, cu suprafață imensă și populație redusă, a identificat, prin tehnologiile de brain and mind control8, anumite posibilități de a face față traumatizantelor atacuri ale ursului grizzly asupra excursioniștilor care fac camping. În caz de daune psihice, celulele cerebrale afectate ar putea fi șterse sau suprascrise. De asemenea, excursioniștii conectați la un sistem de inteligență artificială (AI) ar putea fi alertați, printr-o nouă percepție senzorială declanșată în creier, asupra riscului de a fi atacați de urși. Pe pagina guvernului canadian se găsesc exemple fictive și mai concludente în legătură cu utilizarea asistenului AI.9 Împătimiții deosebit de recalcitranți ai loisirului ar putea fi determinați în mod direct, prin injectarea unor particule nanomagnetice, să renunțe la intenția de a o deranja pe ursoaica-mamă în timp ce alăptează. Dorința irepresibilă de a merge cu cortul ar fi suprimată rapid printr-o rețea 5G suficient dezvoltată.

Pentru a-i impresiona până la lacrimi pe cititori prin inducerea unei emoții organice autentice și necontrolate, pare deosebit de util să rezumăm expunerile savantului care a participat la studiul NBIC, Michael J. Heller de la University of California, San Diego.10 El ar dori să releve insistent cât de important este faptul de a înțelege raportul cauză–efect în dezvoltarea tehnologică din sânul industriei farmaceutice. Unii, afirmă el, înțeleg complet greșit determinarea genetică, motiv pentru care nu ar avea sens ca giganții farmaceutici să investească în cercetare, câtă vreme există un număr mic de voci care pun adesea la îndoială efectul, folosind argumentul toxicității. Lucru valabil și pentru terapiile genice, care, pe lângă că ar favoriza perfomanțele fizice, ar modifica și comportamentul uman. Paseiștii opaci la prost înțeleasa predeterminare genetică n-ar trebui să se opună unui plan promițător de mântuire genetică, constată savantul. Astăzi, ei n-ar avea de ce să-și mai facă asemenea griji, de vreme ce mediul politic este cât se poate de favorabil acestor idei.

Într-un articol dedicat tehnologiilor convergente11, Jeffrey Bonadio de la University of Washington adoptă un ton de-a dreptul romantizant atunci când se referă la utilitatea evoluționistă12 a virusurilor și la pericolul reprezentat de ele. Așa cum strămoșii noștri s-au prevalat de bacterii pentru a produce pâine, vin și brânză – afirmă Bonadio –, la fel și noi folosim astăzi virusurile pentru a pregăti, în mod subreptice, modificările genetice care urmează să fie aduse corpului nostru.13 Iată un mod de a ridica paharul – plin de suc fermentat prin acțiunea bacteriilor – în cinstea virusurilor, acest mijloc natural de a introduce în corpul uman ADN recombinat sau mARN.14 Cuprins de beția științei, analfabetul funcțional care a formulat această teză nu bagă de seamă că o vătămare temporară, provocată de alcool, a facultăților intelectuale e cu totul altceva decât ireversibilitatea intervențiilor genetice.

Oare îi pot fi atribuite totuși, în plan filozofic, calități utilite tocmai unui virus care, în acest moment, manifestă cel mai mare potențial de a provoca panică în lume?

E drept că o viață promițătoare, mai lungă și mai sănătoasă, nu se poate lipsi de infiltrarea de material genetic modificat prin virusuri și vaccinuri cu vector viral bazate pe mARN și ADN. În ansamblu, e posibil să primeze avantajele demersului de a le administra tuturor oamenilor un „modem“ menit, pe de o parte, să le întărească sistemul imunitar, dar care, pe de altă parte, îi interconectează pe toți în manieră NBICS, ajutându-i să facă față cu brio, odată pentru totdeauna, la provocările semnificative ale lumii vechi. Poluarea, conflictele, tulburările sociale, criza educației, problemele sistemelor de sănătate și luptele pentru distruibuirea resurselor ar ține atunci de domeniul trecutului în aceeași măsură ca pronumele personal la persoana întâi.

În contextul unei societăți avansate și orientate spre viitor, e de neînțeles de ce a fost nevoie de o pandemie înfiorătoare pentru un salt evolutiv ce se produce o dată la câteva sute de mii de ani și care se realizează printr-o simplă și banală înțepătură. Fără îndoială că un număr mai mare de oameni din toate straturile societății ar fi votat pentru implementarea convergenței biodigitale printr-o injecție în loc să se revolte contra măsurilor de combatere a pandemiei. E evident că atât cunoștințele – know-how-ul tehnic –, cât și tendința ireversibilă spre această evoluție au apărut cu decenii bune înainte de începutul pandemiei.

Nu sunt, oare, democrațiile înfloritoare, economiile de piață performante și sistemele de asigurări sociale solide o garanție pentru faptul că cetățenii liberi s-ar declara, în sânul proceselor democratice, de partea convergenței biodigitale ca desăvârșire a deplinei lor fericiri pe pământ? Azi nu e prea târziu să li se injecteze, în sfârșit, oamenilor o interfață susceptibilă de a-i face solidari cu nebănuita creștere economică a branșelor NBICS și cu repertorierea precisă a performanțelor15 fizice și psihice obținute de ființe hibride care vegetează visând la o lume neutră climatic, într-un sistem de credite sociale. Fie că vorbim de NBICS sau de „convergență biodigitală“ – ambele sunt atât de promițătoare, încât nu e nevoie de scenarii înfricoșătoare pentru a găsi voluntari în scopul făuririi unui supraom domesticit16, sănătos și longeviv. Din acest punct de vedere, granița dintre biologie și tehnică ar fi putut să fie dizolvată cu ușurință chiar și în lipsa unei pandemii, și nu e nevoie de o mobilizare cu argumentele lui Klaus Schwab, potrivit căruia numai un război sau o pandemie ar putea să dezlănțuie forțele transformatoare.

Apariția unei situații riscante pentru sănătate, simultană cu publicarea – prin eforturile concertate ale guvernelor și oamenilor de știință – a numeroase studii despre convergența biodigitală, cu desfășurarea unei insistente campanii de vaccinare, precum și cu ambiția politicienilor de a soluționa în termen foarte scurt problema încălzirii climatice și diverse probleme sociale – toate acestea simultane, la rândul lor, cu realizarea infrastructurii pentru rețeaua 5G –, prefigurează legitim iminența fenomenului salvator al convergenței NBICS.

Observație: Cu toate că acest articol este un text publicistic care nu trebuie să satisfacă exigențe științifice, țin să-i ofer cititorului interesat, prin bibliografia de mai jos, posibile piste de cercetare.

(PDF) Hacking a Brain for Contemptuous Interests: Ethical Risks of Advancing Neuroscience Techniques for Mind Control (researchgate.net)
A Possible Inductive Mechanism for Magnetogenetics | bioRxiv
A spike-ferritin nanoparticle vaccine induces robust innate immune activity and drives polyfunctional SARS-CoV-2-specific T cells | bioRxiv
Biodigital Philosophy, Technological Convergence, and Postdigital Knowledge Ecologies | SpringerLink
Can Magnetism Help Us Control the Brain, Remotely? – University at Buffalo
Engineered Ferritin for Magnetogenetic Manipulation of Proteins and Organelles Inside Living Cells – PubMed (nih.gov)
Ethical brain stimulation—Neuroethics of deep brain stimulation in research and clinical practice | Request PDF (researchgate.net)
Genetically engineered ‘Magneto’ protein remotely controls brain and behaviour | Science | The Guardian
Lipid Oxidation Induced by RF Waves and Mediated by Ferritin Iron Causes Activation of Ferritin-Tagged Ion Channels – ScienceDirect
Magnetic control of cellular processes using biofunctional nanoparticles – Chemical Science (RSC Publishing) 
Magnetic Entropy as a Proposed Gating Mechanism for Magnetogenetic Ion Channels – ScienceDirectMagnetic Entropy as a Proposed Gating Mechanism for Magnetogenetic Ion Channels – ScienceDirect
Magnetic fields for modulating the nervous system: Physics Today: Vol 74, No 2 (scitation.org)
Magnetic nanoparticle therapy for Parkinson’s disease | Results In Brief | CORDIS | European Commission (europa.eu)
Magneto Protein Could Help Magnets Control Brain Circuitry | Inside Science
Magneto: remote control over neuronal activity and behaviour (uzh.ch)  
Magnetogenetics Controls the Brain and Behavior of Zebrafish and Mice (epigenie.com)
Magnetogenetics: A New Technique for Controlling Mouse Behavior (conductscience.com)
Magnetogenetics: Your Brain on Magnets — Neurothetical
Magnetothermal genetic deep brain stimulation of motor behaviors in awake, freely moving mice | eLife (elifesciences.org)
Manipulating neurons with magnetogenetics | Nature Methods
Nanoparticle-based local translation reveals mRNA as a translation-coupled scaffold with anchoring function (nih.gov)
http://ndl.ethernet.edu.et/bitstream/123456789/75096/1/214.pdf
Optogenetics blog posts | Noldus
Sub-second multi-channel magnetic control of select neural circuits in behaving flies | bioRxiv
Viana_whole_thesis_ex_pub_mat.pdf (utas.edu.au)
Wireless control of cellular function by activation of a novel protein responsive to electromagnetic fields | Scientific Reports (nature.com)

1 „NBIC“ sau „NBICS“: nano-bio-info-cogno-socio.

2 Vezi nota 1, p. 179

3Biodigital Philosophy, Technological Convergence, and Postdigital Knowledge Ecologies | SpringerLink

4 Ibid., pp. 63, 166, 432. Instant learning, p. 183

5 Ibid., p. 442

6 Weltwirtschaftsforum schaltet in den Krisenmodus | Wirtschaft | DW | 19.01.2021,
WEF-Gründer Schwab sieht Chance für bessere Welt nach Corona-Krise | HZ (handelszeitung.ch)

7 Exploring Biodigital Convergence – Policy Horizons Canada

8 „Biodigital convergence is opening up striking new ways to: Change human beings – our bodies, minds, and behaviours, Change or create other organisms, Alter ecosystems, Sense, store, process, and transmit information, Manage biological innovation, Structure and manage production and supply chains.“

9
 “Good morning biodigital”, Exploring Biodigital Convergence – Policy Horizons Canada

10
 Vezi nota 1, p. 205

11
 Ibid., p. 127.

12
 Ibid., pp. 128, 130.

13
 Ibid., pp. 126, 213, 215, 334.

14
 Ibid., p. 217.

15
 WO2020060606 CRYPTOCURRENCY SYSTEM USING BODY ACTIVITY DATA (wipo.int)

16

https://www.youtube.com/watch?v=Vf0GOe8ceuA

Articol publicat in https://www.cotidianul.ro/un-modem-pentru-supraomul-eco-responsabil-si-partizan-al-dreptatii-sociale/

http://www.corectnews.com/scit/un-modem-pentru-supraomul-eco-responsabil-i-partizan-al-drept-ii-sociale-0

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.