Basescu-Merkel: scenariul pactului secret

Traian Basescu s-ar fi angajat sa nu abordeze chestiunea datoriei germane in timpul mandatului sau in schimbul sustinerii din partea Berlinului pentru aderarea Romaniei la Schengen. Dezvaluirea vine de la Eugen Anca si invoca drept sursa un consilier prezidential care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Un asemena targ ar echivala, insa, cu renuntarea la creanta in valoare de peste 19 miliarde de euro, fiindca datoria se prescrie in octombrie 2012.

Eugen Anca sustine ca i-a cerut chiar ministrului de Externe, Teodor Baconschi, „sa ridice problema creantei’. Si ca acesta s-ar fi conformat:, „El a ridicat-o. Cum l-a anuntat pe presedinte ca urmeaza sa ridice problema, a facut o nota catre Ministerul de Externe German si s-a intors cu dorinta lui Merkel ca problema sa nu fie ridicata pana la finalizarea mandatului lui Basescu”. O astfel de renuntare care, dupa unele surse, ar fi fost oficializata printr-o „nota verbala” consemnata in scris intre cei doi ministri de externe (ai Romaniei si Germaniei) ar echivala cu o renuntare la datorie, pentru ca aceasta creanta se prescrie in octombrie 2012.

Aceste informatii ar putea fi si simple intoxicari, lansate de entitatile care vor sa forteze o recuperare privata a creantei, si care nu si-ar fi formulat disponibilitatea de a cumpara datoria Germaniei daca nu ar fi fost sustinute de influenti oameni politici romani, care sa fi garantat interesul Guvernului de a intra in combinatie. Intoxicare sau nu, un astfel de scenariu ar indica o ruptura grava intre institutia Presedintiei si, probabil a BNR-ului, pe de o parte si Executiv, pe de alta parte. Care ar lansa un semnal-bumerang de slabiciune si de incoerenta institutionala in relatiile externe ale Romaniei.

Oferta de un miliard de euro primita de Guvern de la „institutii financiare internationale”, intermediata de omul de afaceri Eugen Anca (cunoscut pentru demersuri in recuperarea tezaurului), subtilul joc diplomatic din jurul subiectului, tacerea autoritatilor si reactiile subterane ale serviciilor si autoritatilor germane duc catre o singura concluzie: datoria Germaniei catre Romania se sustine din punct de vedere juridic si poate fi revendicata. In marfuri sau in bani. E un pont care, cu certitudine, ar putea despotmoli economia Romaniei intr-un context tulbure in care seful FMI spune ca „incetarea de plati este iminenta” iar „prapastia este chiar in fata”. Se contureaza manevra unei posibile renuntari a autoritatilor statului roman la aceasta creanta, dublata de tentativa unor inalti functionari de a vinde datoria catre institutii internationale private, sustinute din umbra de Moscova.

Sursa: www.corectnews.com