România mai are un an pentru a recupera datoria de 19 miliarde de euro a Germaniei

Nu mai este niciun secret că atunci cånd este vorba de cheltuit sau împrumutat bani publici, statul romån se înscrie cu succes în cursa plăţilor interminabile. Dar ce se întåmplă atunci cånd Romånia are de primit bani? Şi nu oricåt, fiind vorba de o datorie a Germaniei care datează înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în cuantum de circa 19 miliarde de euro, creanţă ce ar putea echivala cu împrumuturile făcute recent de ţara noastră la Comisia Europeană (CE) şi la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Subiectul nu este unul chiar nou, fiind adus în faţa opiniei publice în 2010 de către cercetătorul româno-eleveţian Radu Golban, doctor în economie, care în urma cercetărilor sale ştiinţifice a descoperit o creanţă calculată astăzi în jurul sumei de 18,8 miliarde de euro. Deşi a intrat într-un oarecare con de umbră, ziarul „Curentul“ a dorit să readucă în prim-plan această afacere de o importanţă deosebită, pentru a pune la dispoziţia cititorilor săi noile evoluţii din cadrul acestui dosar. Interesul este cu atåt mai mare cu cåt, în cazul în care nu se vor demara discuţii la nivel oficial între Romånia şi Germania, această creanţă a Belinul către Bucureşti va expira în 2012. „Această creanţă a reprezentat un credit forţat în mărfuri acordat economiei germane de economia romånească în perioada 1938-1944. La data de 7 septembrie 1944, datoria Germaniei faţă de Romånia a ajuns la suma de 1,126 miliarde Reichsmark. Plecånd de la aprecierea că 1 Reichsmark este evaluat, în prezent, la 3,3 euro, se poate calcula, estimativ, valoarea cuantumului datoriei: 3,717 miliarde euro, fără a mai adăuga şi dobånda aferentă celor 66 de ani – din 1944 pånă în 2010; fără a ne lansa într-un calcul matematic costisitor de actualizare, ci doar dacă am calcula o dobåndă moderată de doar 2,5% pe an, se poate aprecia că valoarea totală a datoriei (suma iniţială şi dobånda capitalizată) se ridică la 18,88 miliarde euro“, a declarat Radu Golban pentru ziarul „Curentul“.

Am fost de asemenea curioşi să aflăm şi care sunt dovezile care stau la baza acestor afirmaţii şi dacă ele sunt susţinute de probe solide, deoarece această chestiune este una de importanţă internaţională, fiind practic cea mai mare creanţă externă a României, sumă care ar putea, în cazul rezolvării acestui diferend, să revitalizeze economia românească. „Extrasul de cont al Casei de Compensaţie a Germaniei, o instituţie pe lângă Reichsbank şi arhiva Băncii Reglementelor. Am analizat raportul numărul 13 şi 14 din anii 1943 şi 1944 al Băncii Reglementelor (cea mai veche instituţie financiară din lume, gen FMI, BM), care tratează în mod special cumularea soldului românesc şi tehnicile Germaniei de a reduce acest sold sau «vârfurile» neacoperite ale comerţului în compensaţie, între cele două ţări“, ne-a explicat domnul Golban.

Negocieri directe sau proces la Haga

Cea mai uşoară metodă de recuperare a acestei datorii ar fi prin negocieri directe cu Berlinul, însă acestea nici măcar nu au fost demarate cel puţin la un nivel incipient, în ciuda faptul că cercetătorul român s-a oferit să pună la dispoziţie întreaga sa expertiză în acest dosar, plus dovezile în acest sens. Deşi există un precedent, şi anume negocierile helveto-germane din 1952 în urma cărora elveţienii au reuşit să obţină plata de aproximativ 50% din datoriile de clearing acumulate la Casa de Compensaţie din Berlin (este vorba de Acordul privind datoriile germane din război către Elveţia – semnat între cele două părţi la 26 august 1952), autorităţile române nu întreprind niciun demers, nici măcar pentru a tatona terenul. „România ar putea solicita punerea în funcţie a sistemului de rezolvare a disputelor prevăzut la Conferinţa de la Londra pentru cazuri similare sau ar putea iniţia un proces la Haga. Dar mai întâi de toate ar fi bine să ducă tratative directe cu Germania. Partea română nu a făcut nicio promisiune“, a adăugat Golban.

Care ar fi soluţiile?

L-am întrebat pe Radu Golban care este viziunea sa despre cum am putea demara un dialog cu partea germană. „În primul rând să înfiinţeze o comisie de experţi care să analizeze acest subiect. România nu ar avea nimic de ascuns, ci doar de profitat prin transparenţă maximă în aceste demersuri oficiale. Să nu uităm că Germania este o ţară cu un codex moral recunoscut, care se manifestă şi prin demersurile partidului Die Linke, partid cu 12% din Bundestag, în lămurirea acestei creanţe“, a declarat economistul. Reamintim că ridicarea problemei unei creanţe între Germania şi România a stârnit interesul parlamentarilor germani. Partidul Stângii (Die Linke) a depus, la data de 2 septembrie, o cerere de clarificare a problemei către Bundestag. Cererea poartă titlul de „Posibilele responsabilităţi financiare ale Bundesrepublik Deutschland faţă de România în urma tratatului de clearing din 1939“ şi a primit un răspuns care a fost interpretat ca o invitaţie la dialog pe această problemă. De asemenea, am dorit să aflăm care este motivaţia acestei întregi cercetări a lui Radu Golban, întrebându-l care este câştigul personal din toată această afacere. „Înainte de toate sunt român. Valorile care m-au ghidat au fost devotamentul, dreptatea şi fairplay-ul comercial internaţional. Dacă aceste argumente nu sunt suficiente, mai subliniez faptul că nu există niciun interes material sau financiar şi nu sunt legat de nicio firmă de recuperare de astfel de creanţe. Toate studiile le autofinanţez. Rezultatele încerc să le public personal, fie în lucrări de specialitate, fie trimiţându-le direct în atenţia factorilor de decizie care ar putea fi interesaţi. Nicio firmă de acest gen nu va profita de informaţiile mele, deoarece eu consider că acestea aparţin în exclusivitatea poporului român“, ne-a spus Golban.

România, impasibilă

Singura instituţie care a părut oarecum interesată de această chestiune este BNR, care încearcă printr-o iniţiativă birocratică să realizeze ceva la nivelul unei comisii. „Mi s-a comunicat telefonic de la BNR că domnul Mugur Isărescu (guvernatorul BNR – n.r.) ar fi înfiinţat o comisie care studiază materialul înmânat de mine şi că voi fi probabil solicitat pentru o consultaţie. I-am asigurat la rândul meu de dispoziţia mea de a contribui şi în viitor la o lămurire a acestui litigiu, însă am precizat că o consultanţă din partea mea poate fi numai pe măsura apartenenţei mele la acea comisie. Considerând pentru analiza şi studiul profund al subiectului necesar, atât pentru comisie, cât şi pentru mine, accesul egal la datele analizate până în prezent şi arhivele BNR. Din moment ce nu am fost invitat să particip la această comisie, am dubii în ceea ce priveşte transparenţa acestui demers“, a mai spus Golban. Cercetătorul româno-elveţian ne-a mai precizat că în afară de câteva contacte timide cu BNR, nimeni din celelalte instituţii ale statului român nu l-a contactat pentru eventuale detalii. Nici măcar Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care are contacte permanente cu statul german prin intermediul reprezentanţelor diplomatice, nu a făcut niciun fel de demers. Radu Golban este de părere că subiectul nu a fost pus în discuţie cu ocazia recentei vizite a cancelarului Merkel la Bucureşti datorită faptului că nu fusese trecut în prealabil pe agenda discuţiilor bilaterale. „Mi-aş dori să cred că a fost greu să se schimbe programul de lucru în cadrul vizitei, care fusese deja stabilit cu multe luni înainte. Nu putem exclude nici presiunile politice din partea Germaniei alături de refuzul conducerii ţării de a trata acest subiect. Interpretarea binelui ţării stă la liberul arbitraj al puterii alese: ceea ce conducerea consideră că e bine nu ţine cont de aşteptările poporului. Istoria universală însă ne arată că o diferenţă prea mare între interpretarea binelui şi sărăcia simţită duce la revoluţie“, este de părere Golban.

Termen de garanţie – 2012

În contextul în care implicarea la nivel oficial a statului român este aproape de zero, am dorit să vedem dacă afacerea aceasta mai are termen de valabilitate. „Acest dosar probabil a fost îngropat de mult; după părerea mea, pacientul sold se află în moarte clinică, ţinut în viaţă prin perfuzii «presă» şi «perseverenţă». Germania va avea şi în viitor, chiar după 2012, un interes vital în zona sud-estului Europei, care ar putea să permită României negocieri şi după acest termen“, a mai adăugat Golban.

Interese şi servicii secrete

Cum unde este vorba de bani şi interese la acest nivel, nici serviciile speciale, oameni cu influenţă şi comisionarii nu puteau lipsi. Pe lângă descoperirea lui Radu Golban au început să graviteze oameni influenţi, precum Gelu Voican Voiculescu sau omul de afaceri Eugen Anca, cel care cu câţiva ani în urmă se angaja, prin firma Profact SRL, să recupereze Tezaurul României de la Moscova. După ce au aflat de afacere, cei doi l-au contactat pe Radu Golban, promiţând sprijin necondiţionat, scopul comun fiind aducerea unor bani la buget. Întotdeauna când există atâta bunăvoinţă, se pune întrebarea: dar din această afacere, ce este de câştigat? Relaţia dintre cei doi şi Radu Golban s-a desfăşurat normal, atât Voiculescu, cât şi Anca asigurându-l pe acesta că prin intermediul lor se vor deschide tot mai multe uşi în România, iar prin conexiunile externe pe care le posedă, acest lucru chiar ar putea să devină o realitate.

Relaţia de prietenie s-a stricat atunci cånd Gelu Voican Voiculescu i-ar fi zis lui Golban că este mai bine să nu scoată această poveste în presă şi că lucrurile trebuie făcute mult mai discret, fără a mediatiza această problemă. Însă Golban nu a fost de acord, deoarece a dorit ca eventualele negocieri bilaterale să aibă loc într-un mod transparent. La scurtă vreme, Golban susţine că ar fi fost „avertizat“ de către Voiculescu, care i-ar fi spus că pe urma lui se află serviciile secrete germane şi că tocmai din acest motiv trebuie să fie mai discreţi, adăugånd că viaţa personală şi a familiei sale, ar putea fi ameninţate. Practic, acesta a fost momentul de ruptură a legăturilor dintre cele două părţi. Golban a mai motivat despărţirea de cei doi deoarece a simţit că aceştia ar fi interesaţi mai mult de partea comercială a acestei afaceri, datoria urmånd să fie recuperată pe cale privată. „În timp ce pe mine mă preocupă şi astăzi aspectul ştiinţific al acestei creanţe, dånşii au mai mult un interes comercial sau pragmatic, de a o recupera pe cale privată“, ne-a mărturisit Golban. „Nici unul din ei nu m-a ameninţat direct. Domnul G.V.V. doar mi-a spus, cånd l-am sunat în data de 29 august, anul acesta, că ştie din surse sigure că serviciile secrete sunt cu «ochii pe mine», din cauză că le-aş fi deranjat prin dezvăluirile mele despre acea datorie şi că viaţa mi-ar fi în pericol. A mai precizat că nemţii ar face ca «toţi dracii» şi «ai noştrii abia aşteaptă să se îngenuncheze în faţa lor». Domnul G.V.V a avut o funcţie-cheie în înfiinţarea noilor structuri ale securităţii după ‘89 (…) Am mai vorbit cu domnul Anca pe tema unor articole publicate în presă. La întrebarea mea, ce aş putea face, mi-a spus să nu mai scriu nimic şi să evit să vin în Romånia pentru o perioadă. Precum vedeţi nu i-am urmat sfatul“, a declarat Golban.

Filiera moscovită

Iţele unei afaceri de asemenea proporţii nu puteau ocoli, bineînţeles, Rusia. Dacă Romånia s-a aflat întotdeauna din punct de vedere geopolitic prinsă între nicovala intereselor occidentale şi ciocan rusesc, nici această chestiune nu se putea desfăşura fără conexiunea rusească. În ultima vreme, în presa romånească s-a tot vehiculat varianta rusă ca posibil intermediar pentru această afacere, deoarece Romånia nu ar avea anvergura necesară de a sta la masa negocierilor cu cea mai puternică ţară europeană pentru a-i scoate acesteia bani din buzunar. Pentru a afla dacă aceste conexiuni sunt reale, am apelat chiar la unul dintre actorii afacerii, omul de afaceri Eugen Anca. Dånsul ne-a declarat că a făcut o adresă către BNR pentru a întreba dacă există în arhiva acestei instituţii documente legate de datoria Germaniei către Romånia. Răspunsul a fost unul negativ, motiv pentru care Eugen Anca ne-a povestit că şi-a dat seama că astfel de documente nu ar putea fi decåt la Moscova, deoarece ruşii, după ce au impus sistemul comunist în Romånia după cel de-al Doilea Război Mondial, ar fi luat toată arhiva BNR, MAE etc. în scopul de a afla care au fost legăturile Romåniei cu Germania nazistă. „Am vorbit cu Radu Golban şi mi-a spus că rolul SOVROM-urilor în Romånia a fost de a plăti datoria Germaniei către Rusia, şi nu invers. Adică nu datoria Romåniei către Rusia. Din acel moment am zis că din 1944 pånă tårziu am fost sub cizma rusească. Atunci eu m-am adresat unei societăţi civile cu care noi colaborăm de la Moscova. Ei au făcut adresă la Kremlin şi au întrebat dacă într-adevăr au în arhiva lor astfel de documente (legate de creanţa Germaniei către Romånia – n.r.). După două săptămåni, ruşii au zis da, pentru că au fost colectate toate materialele de arhivă. Atunci le-a spus celor de la BNR şi MAE să mergem la Moscova să le verificăm. Mi s-a confirmat de către foşti lucrători la BNR că în anii ‘40, de două ori pe săptămånă, plecau camioane cu documente la Gara de Nord, de unde erau transportate spre Moscova. Ce se întåmpla… ruşii unde vedeau cuvåntul Germania sau Italia, luau acele documente la cercetare la Moscova. Specialiştii le luau şi le verificau, numai că astea nu s-au întors niciodată. De asta BNR nu găseşte documente“, a declarat, pentru „Curentul“, Eugen Anca.

Înţelegere tacită

Cu toate acestea, omul de afaceri ne-a spus că Radu Golban a descoperit „documente senzaţionale“ şi că nu ar mai fi nevoie de altele. „Meritul lui Radu Golban este senzaţional, acest om trebuia să primească o medalie de la preşedintele Romåniei“. Eugen Anca ne-a mai spus că înainte cu o săptămånă de venirea cancelarului german Angela Merkel la Bucureşti, cele două ministere de Externe ale celor două ţări au semnat o înţelegere de a nu mai modifica agenda discuţiilor, practic o notă de discuţie. „Cu o săptămånă înainte de vizita Angelei Merkel, ministrul Baconschi a dat un telefon în Germania şi a spus că ar vrea să lărgească agenda de discuţii, dar nu a spus exact cu ce. Germanii şi-au dat seama imediat că Romånia vrea să treacă această temă pe agenda de discuţii. În Parlamentul Germaniei s-a ridicat această problemă de partidul Die Linke. Nemţii au jucat magistral pe tabla de şah şi au spus staţi liniştiţi că noi o să fim de acord ca voi să intraţi în Schengen, transmiteţi preşedintelui vostru că noi (germanii – n.r.) vă susţinem, dar nu vrem să modificăm nota de discuţii. Asta a fost tot“, ne-a spus Anca. El ne-a mai spus că odată ce s-a renunţat la acest lucru, preşedintele Traian Băsescu nu ar mai putea să ridice această problemă pånă la sfårşitul mandatului pentru că s-a făcut nota telefonică între MAE Romånia şi MAE Germania în care s-a stabilit acest lucru.

Voiculescu: „România poate mandata o formaţiune civilă să rezolve problema“

Gelu Voican Voiculescu a explicat pentru „Curentul“ că implicarea sa în afacere s-a făcut ca urmare a unor articole pe această temă publicate în presa romånească şi că o formaţiune a societăţii civile – institutul IREIPA – împreună cu dånsul au încercat să sesizeze autorităţile romåne că existenţa acestui sold ar fi posibilă. Dånsul ne-a mai spus că autorităţile romåne sunt reticente în a pune această problemă pe masa tratativelor cu Germania şi că un posibil răspuns în această problemă ar putea fi legat de CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc înfiinţat de URSS la 1949 – n.r.) pentru că acest sold ar putea fi legat de nişte debite mai vechi ale Germaniei. „Tot în Rusia s-ar putea căuta în arhive ceva documente. BNR-ul a căutat şi nu a găsit, nu are aşa ceva. După ştirea mea, pånă la această dată nu s-a făcut nimic şi Germania nu o să vină singură să ne dea ceva. Autorităţile pot mandata o formaţiune civilă să rezolve problema asta, dacă ar vrea“, a declarat, pentru „Curentul“, Gelu Voican Voiculescu. Dånsul ne-a mai spus că din punct de vedere al mediatizării acestei probleme, domnul Golban „nu a fost foarte inspirat“. Dånsul este de părere că această chestiune nu ar trebui rezolvată prin presiuni populare şi că este o chestiune delicată de diplomaţie. „Există şansa ca el să fi atras atenţia germanilor şi aceştia pot fi deranjaţi de ceea ce face el“, a adăugat Gelu Voican Voiculescu.

Sursa: www.curentul.ro